Vai, cât de tare ne iubim noi țara!

coperta raduDupă o campanie în care s-a măturat pe jos – de cele mai multe ori, pe bună dreptate – cu jucătorii și selecționerul penal al naționalei de seniori (de juniori se scrie puțin și prost, semn că nu doar Federației îi pasă extrem de puțin de acest sector), observ că de fiecare dată când se întrevede o șansă de calificare, presa “de specialitate” lasă armele deoparte și se sare degraba de aceeași parte a baricadei cu tricolorii cei pârâți și huliți. Titluri și îndemnuri patriotice, pronosticuri fanteziste, optimism debordant, rugăminți la Cel de Sus și la bulanul proverbial al Barbugiului de Jos.

Ideea e în felul următor: da, lucrăm execrabil la juniori, da, avem un selecționer condamnat, care n-ar mai trebui să fie în funcție, da, selecția se face după criterii cel puțin discutabile, da, generația asta de fotbaliști e mediocră, dar, domnule, dacă e o șansă să mergem la Mondial și să ne facem de cacao, de ce să nu ne rugăm cu cerul și cu pământul să profităm de ea? De ce să rămânem pe poziții și să cerem o schimbare radicală în fotbalul ăsta de doi lei de la noi, când putem să băgăm rahatul sub covorașul din baie și să mergem de mână cu Piți și Mățel în Brazilia? N-ar fi păcat să dăm cu piciorul acestei ocazii?
Celor care s-au lăsat luați de acest val de idioțenii patetice cu aer naționalist le reamintesc un lucru: ne luptăm doar pentru un loc în playoff, deci, și dacă se aliniază planetele așa cum acuză preventiv Fatih Terim, tot mai avem doi pași de făcut până-n Țara Cafelei. Pași mari, pe care nu-i poți face mergând în genunchi, cu mânuța întinsă…

Hai, România! Hai să facem curat în fotbal, hai să punem un selecționer capabil, cu un cazier curat, hai să ne creștem mai bine fotbaliștii, ca să avem mai apoi de unde să alegem și cu ce să mergem la turneele finale. Sau măcar în playoff-urile din calificări…

Radu Baicu

Post to Twitter

Share
WP Like Button Plugin by Free WordPress Templates